Umor despre miere, pagina 2
Plata cu ziua
Moartea întreba mieroasă,
Într-un sat, acum vreun an:
- Cât plătiți o zi de coasă?...
Să mai fac și eu un ban!
epigramă de Sorin Olariu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Discursuri politice
I-am ascultat vorbind pe toți,
Au parcă miere în cuvinte,
Dar într-o lume de netoți,
Ce mai contează cine minte?!
epigramă de Virgil Petcu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde dai și unde... capră!
M-am rugat capra să-i crape
Și-a făcut-o, dar pesemne
Eronat, din două capre,
A crăpat-o p-a de lemne.
Astă noapte pe furtună
A pălit-o cu lumină,
Din gorun, ce capră bună!...
De surcele-i curtea plină...
Nu te joci cu-a Lui putere,
Însă tare m-a durut,
Eu vecin, zahăr și miere,
I-o dădui cu împrumut.
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Moisescu: Acuma, pentru că ne-am băut laptele și mierea, putem finaliza problema organizării. Nu e de glumă. Cei de pe Muntele Sfânt ne-au cerut restructurări urgente.
Secretara: Cum adică, restructurări?
Moisescu: Simplu. Se modifică schema. Trebuie să renunțăm la trei birouri.
Funcționarul: Au înnebunit? Am târât aceste birouri prin deșert atâta vreme. Și acum ne cer să le scoatem din scenă?
Moisescu: Așa s-a hotărât, așa vom face. E prea mare numărul de birocrați pe cap de locuitor.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Samson: Mă las învins de visul unei rochii?
Eu, copleșit de valul ei de bârfe?
Nevrednică e vrerea-i, nelegiuiți i-s ochii!
Se tulbură oceanul la semnul unei cârpe?
Lili: Măgarule!
Samson: Cerul nu poate fi azil de vrăbii!
Și nici oceanul leagăn de corăbii!
Lili: Marțafoiule!
Samson (cade în genunchi): Și Dumnezeu suspină
Oceanul este o lacrimă divină...
Lili: Mișel, viclean, bandit și pierde vară!
Samson: Mă-apasă, Tată, sfânta Ta povară,
Azi, îndoiala prinde să se cearnă,
Mă-ntorc învins, la mierea ta amară,
În Paradis începe lunga iarnă...
Lili: Geambaș necredincios, samsar de doamne!
Samson: Eu sunt oceanul din lingura Ta, Doamne!
Lili (vulgară): De unde mă-ta găsești atâtea rime?
Samson: Sunt genial! N-ai citit ziarele, proasto! Află că ai distrus un geniu! Față de fapta ta, orice blestem e un suav alint! Te omor, nenorocito!
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda neamului Lumină - "Tu te numești Annai!"
La viață este dată o singură moarte.
Nu toți croit-am drum înspre cetăți...
Calvarul crucii taină, prins în spate,
Îți alege un întreg din părți.
Comorile din lume sunt lăsate
Să pribegească pe drum fără Lumină...
Sunt luminate suflete mușcate,
Acele ce-au răspuns prezent la vină.
Ochii Lui în soare privesc necontenit,
La câte-or să mai vină... suflete cernut,
Din prea multă Lumină, fost-ai neprivit
Și strivit sub talpă, din setea ce-ai avut.
Gustat-am lacom înc-o vară din nămeții
Razelor sortite-a da Lumină...
Adusem cu căldură acestui punct al vieții
Luminarea sacră în care fost-am plină.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de ACG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie o să fie
O să fie o bogăție
Cu n-a fost și nu mai este
Decât numai în poveste
O să fie un bairam
Ca-n sânul lui Avram
Și de sus, măi, tam nesam
O să plouă cu salam
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Strașnică minunăție
Din fântâni va curge bere
Numai lapte și cu miere
Pe ogoarele golane
O să crească macaroane
Și pe oricare maidan
O să calci pe parmezan
Dă, Doaaamne!
[...] Citește tot
poezie satirică de Constantin Tănase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gâlceava fructelor
Pe măsuță, în salon,
lângă o chisea cu miere
și-un pahar plin cu sifon,
rânduite-n fructiere,
roade, care mai de care,
coapte, dulci, aromitoare,
stau grupate după sort:
în prima sunt indigene,
în cealaltă, din import.
Când le vezi cum își zâmbesc
peste-un fir de garofiță,
n-ai zice că pe sub gene
reciproc se socotesc.
Iar eu de-un minut întreg,
așteptând să-mi vină gazda,
dusă după-o linguriță,
mă întreb: Ce să-mi aleg?
[...] Citește tot
fabulă de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre miere, adresa este: