celebritate

Am devenit celebru, era ca şi cum luminile erau îndreptate către mine şi nu mai puteam vedea în faţă. Nu mai vezi cum sunt oamenii unii cu alţii. Anonimatul îţi oferă lucruri minunate, cum ar fi să umbli pe străzi ca toţi ceilalţi. Actorii suferă de o problemă pe care o avem cu toţii: trebuie să învăţăm să facem faţă celebrităţii şi atenţiei.

citat din Al Pacino
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

celebritate (vezi şi faimă)

O celebritate este o persoană care a muncit din greu toată viaţa pentru a deveni binecunoscută, apoi poartă ochelari negri pentru a evita să fie recunoscută.

definiţie de Fred Allen
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Fumez, deci exist" ar trebui să stea scris pe blazonul oricărui fumător, fără teama că vreun gânditor ar putea vreodată submina critic această propoziţie care, altfel decât faimoasa sintagmă carteziană, a stat şi ea la baza epocii moderne, exprimându-i în mod lapidar esenţa.

Gabriel Liiceanu în Scrisori către fiul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În depărtata antichitate, spun unii erudiţi, nu se ştia să fie decât trei muze: Mneme (Memoria), Melete (Gândirea) şi Aoide (Cântarea). Cum s-au ridicat ele la pătrat de au ajuns nouă? Se zice că odinioară într-un oraş din Pelopones trebuiau, pentru un templu al lui Phoibos, statuele celor trei muze. Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume să lucreze cele trei statue până la un termen anume, rezervându-şi dreptul să aleagă pe cele mai reuşite. Ce s-a întâmplat însă? Cei trei artişti celebri au venit la termen cu câte trei muze, dar fiecare dintre ei le reprezentase în deosebite feluri, cu deosebite atribute. Fiindcă toate erau minunat executate, au fost primite toate şi aşezate în templu... De trei ori trei, nouă.

începutul de la A zecea muză de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul II (dezinvolt): Scoate limba, elev Siempre! Sunt profesor de limbi clasice. Vreau să-ţi pun pe limbă câteva expresii celebre... Dă bine la imagine. (Don Siempre scoate limba.) Aşa! Foarte bine! Sacra populi lingua est. Auri sacra fames...

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În secolul nostru s-a născut şi s-a sfârşit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conştiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploeşti, un stat care, deşi a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană.

Ion Luca Caragiale în Boborul (1896)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Juridiceşte

Şi veniră din Craiova
Şi din Iaşi, din Roşiori
Toţi juriştii, toţi maeştrii
Şi-ai dreptăţii slujitori
Unii slabi, cu favorite,
Alţii sluţi ca Tutankamen
Toţi veniră cu tomuri şi cu scripte
Să asiste la examen.

Sala-i plină de discipoli
Şi celebrităţi savante
Numai capete ilustre
Şi figuri interesante
Când deodată Domn Profesor
Chel şi cu priviri absente
S-adresează cu prestanţă
Unei nostime studente:
-Cum e termenul juridic,
Zise el zâmbind agale,
Dacă eu aş pune mâna

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu din Impertinenţe (1973)
Adăugat de Gheorghe Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mă-nsor? Să nu mă-nsor?

Moşke Fafer, cam în vârstă
Şi c-o faimă oarecare,
Nici bigot, nici apicoirăş,
Şi-a pus gând să se însoare.

Şi fiind om cu angarale,
Nici puţine şi nici multe,
S-a gândit c-ar fi cu cale
Şi c-un Rav să se consulte.

Şi s-a dus la rabi Sloimke,
Tadicul din Sărărie,
Venerat de toţi evreii
Din întreaga Românie.

- Rabi dragă, viu la tine
Ca la un învăţător,
Ca să-mi spui, la vârsta asta
Mai se cade să mă-nsor?

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicului meu Gion

Marea cu talazurile
Lumea cu necazurile!

sau

La mer avec ses vagues
Le monde avec ses blagues!

Ei, da, Gion!... Academia
este oarbă ca toţi orbii...
Declarămu-ne-mpotrivă-i
şi strigăm urbi et orbi,
Că ctitoriceasca ţâfnă
îi dă brânci p-un povârniş,
Care-o duce drept la baie...
E un fel de va t' fair' fiche,
Ce se face cu-atât brio,
cu-acel sans-gen', ma parole:
Cum un Kubelik ar face-o
pizzicând coarda de sol,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!