Umor despre jurnalism și moarte
citate amuzante/comice despre jurnalism și moarte.
Sunt supărat pe OTV...
De un an, seară de seară,
Dan, un ziarist de clasă,
Fără voie să ne ceară,
Ne-a băgat "moarta în casă".
epigramă de Paul Constantin (28 august 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Informatul de ocazie
Din pagini de ziar alese
Cu multe rubrici de citit
Mă uit mai nou pe la decese
Să văd cumva, de n-am murit!
epigramă de Gheorghe Gurău (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnul Smith: Nu pricep un lucru. De ce la rubrica stării civile, în ziar, se dă totdeauna vârsta morților dar niciodată vârsta nou născuților? E un non-sens.
replică celebră din piesa de teatru Cântăreața cheală, scenariu de Eugene Ionesco (11 mai 1950)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nina: Vrei să știi de ce mor cititorii? Din cauza știrilor! Unele sunt toxice! Altele, șocante. Mijloace de informare în masă se transformă treptat în mijloace de distrugere în masă...
Mișu (exaltat): Minți! Ziarul nostru e așteptat de milioane de oameni! Foamea de senzațional e de nestăpânit! De aceea presa este nemuritoare! Haite întregi de cititori flămânzi pichetează tipografiile!
Nina: Serios?
Mișu (declamă): Orice luptă e-n zadar
Nici o zi, fără ziar...
replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul consilier (mecanic): Oamenii noștri patrulează fără odihnă! Am instituit filtre în punctele cheie. Sunt arestați imediat studenții cu barbă, posesorii de ziare subversive, intelectualii, femeile gălăgioase, cu excepția gravidelor...
Samson: Aveți grijă! Dacă luăm prizonieri, să se respecte Convenția de la Geneva!
Al doilea consilier: Desigur! Nu moare nimeni. Cei prinși sunt snopiți în bătaie, atâta tot! Atmosfera e pașnică...
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Domnișoară, domnișoară
Domnișoară, mă scuzați
că vă tulbur meditarea.
Acceptați, vă rog cumplit,
să aflați că m-ați topit
de cum v-am văzut la față
într-o joi de dimineață
coborând din Mercedes,
în sandale fără dres.
Minijupa, mai ales,
mi-a făcut cordul să bată
într-un ritm surprinzător
de era să fac anghină
pectorală
în toracele-mi sensibil
și să mor, ah!
de amor
într-un fel indubitabil
de real, dar regretabil,
dacă nu cumva, aș spune,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre jurnalism și moarte, adresa este: