literatură şi timp

Adulter literar

Cu muza altora în braţe
E zilnic prins în chip şi fel
Şi-n lumea toată numai soaţa
Îl mai socoate soţ fidel...

epigramă de Aureliu Busuioc din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul Dicţionar de literatură română contemporană a fost contestat de mai mulţi critici

Dicţionaru-a apărut,
În şase zile s-a vândut
Şi suntem, cum s-ar spune, iar,
Tot fără UN dicţionar!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

epigramist

Epigramistul

E alpinistul literar modest,
Ce tinde, solitar, să-nfrunte timpul
Şi-având acces barat spre Everest,
Se resemnează totuşi cu Olimpul.

definiţie epigramatică de Elena Bassu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofiţerul: Cum adică, pervers... Vreţi să spuneţi că...
Bărbatul: Exact...
Ofiţerul (curios, ezitant):... adică... în timp ce fac dragoste...
Bărbatul: Da, domnule! O obligă pe biata femeie să strângă în braţe Dicţionarul Explicativ! Limba literară îl excită la nebunie! Vă puteţi imagina aşa ceva?
Ofiţerul (notează): Dicţionarul explicativ?
Bărbatul: Da!
Ofiţerul: Care ediţie?
Bărbatul: Ultima! Cea elaborată de Institutul de Lexicologie şi Lexicografie...
Ofiţerul: Extraordinar...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul: Nu este adevărat!... Nu sunt pervers!... Limba literară nu mă excită, însă nu înţeleg ce spune femeia mea în [...] | Citeşte tot comentariul

Verişoara

Prin anul nouă sute nouă,
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul "Lumea Nouă",
Şi alte cercuri literare.
Îl cunoscusem pe Gârleanu,
Pe Cincinat, pe Efitimiu,
Ş-a apărut de Minulescu,
"Romanţe pentru mai târziu".

Văzând – directorul revistei –
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri,
M-a angajat ca secretar.

Redacţia era în centru,
O cameră – unde-încăpea,
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi ş-o canapea.

De joi, când apărea revista,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!