cramă

Efect de Cotnărel

Cosumând ades în cramă,
Cantităţi nemăsurate,
Mulţi poeţi au scris "O zeamă
de cuvinte-ncrucişate".

epigramă de Ica Ungureanu (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion I. Mioc, pe ultimul său volum tipărit, s-a rezumat, în loc de titlu, la indicaţia "Epigrame"

Mioc - şi asta-i treabă certă -
Are talent cât şapte crame!
A izbutit, chiar pe copertă,
Să scrie omul... "epigrame".

epigramă de Dan-Radu Ionescu din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am Alzheimer

Această boală nu-i o dramă,
Eu o sfidez, nu prea îmi pasă,
Ţin minte drumul către cramă,
Dar nu mai ştiu să vin acasă.

epigramă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licoarea de Pietroasa

Tezaurul de pe coline,
Ales subiect de epigramă,
M-a inspirat atât de bine,
Că nu mai ştiu să ies din cramă!

epigramă de Virgil Petcu din Festivalul Naţional de Epigramă "Cât e Buzăul de mare" (mai 2009)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiune

Pe urmele lui Păstorel,
Păşind de-un timp în epigramă,
Încep să scriu cu-atâta zel...
Că nu mai pot ieşi din cramă!

epigramă de N. Petrescu-Redi din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urbancolia (poem recenzie)

mi-a luat o după-amiază întreagă
o bucată bună din seară
4 cafele şi aproape un pachet de camel galben
să dau gata Urbancolia
lui dan sociu

intoxicat de cofeină şi nicotină
am luptat câteva ore bune
cu această lungă diaree existenţială
de vreo 200 de pagini
despre dragoste, singurătate şi delir

pe la începutul serii
pe când mă apropiam încet
de finalul romanului
mi s-a aplecat de la prea multă cafea

şi a trebuit să cobor la cramă
de unde m-am aprovizionat
cu trei sticle de vin

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Creţu
Adăugat de cretumadrian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căciula şi paharul

Când văd un pahar cu vin,
Scot căciula şi mă-nchin;
Când văd numai un pahar,
Mă închin mai mult fugar,

Dar plec jos smerita frunte,
Când văd două şi mai multe
Şi pân-la pământ mă plec,
Când văd un butoi întreg!

Ş-apoi cum să nu te pleci
Drept gârliciul unui beci!
Te tot pleci şi te închini,
Până ieşi din beci pe mâini...

Când văd un pahar cu vin,
Scot căciula şi-l închin.
Nu-l închin c-aşa se cere,
Ci să nu-l iau n-am putere,
Căci mă-ndeamnă toţi aşa:

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Cărare
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!