mulţumire

Hoţul: Dacă vrei să fii martor ocular, poţi să rămâi. Dar să ştii că te vor plimba pe la tribunal.
Controlorul: Mulţumesc. Cu permisiunea dumneavoastră, rămân. N-am văzut niciodată un jaf.
Hoţul: Nu pot să te cred. Lucrezi într-o societate cu capital de stat şi nu ştii ce-i jaful?

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romică (generos): Nu-mi trebuie nicio zestre de la taică-tu! Mă mulţumesc cu casa, căruţa, jumătate din turmă şi farfuria lui zburătoare...
Ramona (surprinsă): Farfuria? Eşti nebun? N-a plătit decât prima rată... Nu ţi-o dă. Mai bine se omoară!
Romică: Mare lucru! O farfurie zburătoare, la mâna doua. La ce-i mai trebuie?

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

C. C.: De ce arăţi aşa de mulţumit?
Niles: Ei, doar un incident în camera domnişoarei Fine noaptea trecută.
C. C.: Între ea şi Kurt?
Niles: Nu, între ea şi alt bărbat.
C. C.: Oo, ador asta! Povesteşte! Povesteşte!
Niles: O, nu, n-aş putea. Am promis că nu suflu un cuvânt. (Scrie pe un carneţel.) Citeşte asta.
C. C.: (Zâmbeşte până citeşte că în "incident" era implicat dl. Sheffield) Ce?!! (Se dă cu capul de masă.) Vreau să mor...
Niles: Gata, gata. (Îi strecoară un cuţit în geantă.) Să nu faci nimic nesăbuit.

replici din filmul serial Dădaca
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că tu exişti

Te urmăresc cu mintea şi cu ochii
Şi te cunosc şi după mers şi după rochii
De cum cobori din casă de pe scară,
În pas grăbit de blândă căprioară.

Te văd cum ocoleşti aleea mea cu plopii,
Îmi bate inima când te apropii,
Te-aştept cu zâmbet cald sau ochii trişti
Şi-I mulţumesc lui Dumnezeu că tu exişti.

Că eşti încântătoare şi divină,
Asemănându-te cu o antică regină,
Străluminând în mine-un gest străbun,
Să te ador şi-n gest sublim, să mă supun!

poezie de Petre Gigea-Gorun din Cent poemes dʼamour
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iad mai dăunăzi, câţiva răposaţi

În iad, mai deunăzi, câţiva răposaţi,
Care în viaţă treceau de-nvăţaţi,
Dăduseră jalbă, arătând că cer
Să se pedepsească jupânul Voltaire,
Pentru câte rele de dânşii vorbea,
Atunci când trăia.
"Domnilor, strigă Voltaire mânios,
Jalba ce aţi dat este de prisos;
Ce pedeapsă-mi vreţi? ce rău îmi doriţi?
Eu vă socoteam destul mulţumiţi,
Când în Bucureşti, după cum v-am spus,
Doi vrăjmaşi ai mei ştiţi cum m-au tradus."

poligramă de Grigore Alexandrescu din Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule (1863)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grivan (pe linia începutului Simfoniei Destinului, de Beethoven): Hau, hau, hau, hau! Hau, hau, hau, hau!
Nerva: Nemaipomenit! Lătraţi mai bine ca un câine adevărat! Domnule Grivan! Aţi trecut proba cea mai grea! Felicitări!
Grivan: Mulţumesc! Dar nu înţeleg ce rost are acest spectacol sinistru?
Nerva: Aşa cere metodologia de concurs! Ştiţi să vă guduraţi?
Grivan: Sigur că ştiu! În ţara aceasta toată lumea se gudură!
Nerva: Puteţi să mârâiţi, aşa, discret?
Grivan: Poftim?
Nerva: Mârâiţi puţin! Vă rog eu frumos! Imaginaţi-vă că vedeţi un ziarist incomod...
Grivan: Mrrrrrrrrrrrr!!!
Nerva: Ceva mai subtil, domnule Grivan! Ziariştii de azi sunt personaje foarte sensibile!
Grivan: Mrrrrrr!
Nerva: Perfect. Acum îndepliniţi toate condiţiile. (Îi întinde contractul). Puteţi semna contractul de angajare!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi, fiind târg devale, a-nceput dis-de-dimineaţă să se care într-acolo lume după lume de la deal. La dus, i-au mai zis babei câte unii "crede"; da spre seară, la-ntors, i-au dat care ce l-a lăsat inima... Păcum e obiceiul la târg: târguieşte omul ce târguieşte, cumpără, vinde; apoi, mai cu rachiu, mai cu vin, mai cu vorbă, se-nveseleşte, şi pe urmă îşi mai aduce aminte şi de sufletul răposaţilor şi le dă pomană după putere. Şi aşa, a rămas baba pe ziua aceea mulţumită destul cu traista plină.

Ion Luca Caragiale în Calul dracului
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capşa

În vitrinele lui Capşa,
Sunt expuse prăjituri,
Lei şi urşi de şocolată
Şi tot felul de figuri.

Îngeri şi purcei de lapte,
Ouă roşii, cerbi şi pui,
Toate fabricate în zahăr
În laboratorul lui.

Ş'a intrat domnul Costică
Un geambaş cu ceafă lată.
- Bună ziua! Zise dânsul -
Vreau un cal de şocolată!
- Da! Avem! – Şi vânzătoarea
Îi arată vreo câţiva.
- P'ăsta roibu-l iau, că-mi place,
Dar am să vă rog ceva!
Hamurile-aş vrea să fie
Albe şi cu zdrăngănele,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mă-nsor? Să nu mă-nsor?

Moşke Fafer, cam în vârstă
Şi c-o faimă oarecare,
Nici bigot, nici apicoirăş,
Şi-a pus gând să se însoare.

Şi fiind om cu angarale,
Nici puţine şi nici multe,
S-a gândit c-ar fi cu cale
Şi c-un Rav să se consulte.

Şi s-a dus la rabi Sloimke,
Tadicul din Sărărie,
Venerat de toţi evreii
Din întreaga Românie.

- Rabi dragă, viu la tine
Ca la un învăţător,
Ca să-mi spui, la vârsta asta
Mai se cade să mă-nsor?

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!