Umor despre versuri, pagina 4
E ușor a scrie versuri...
V-o spun, fără bășcălie:
E-un talent, și-asta pe bune,
Cine versuri poate scrie
Când nimic nu are-a spune!
De vreo lună și jumate,
Nici o strofă chiar n-am scris,
Rime am, și pix, de toate,
Ce nu am... nimic de zis,
Însă azi, veni de sus
Parcă o hemoragie
De catrene ce le-am pus
Într-o mică poezie;
Acum, de rimat, rima
Poezia mea vioaie,
Însă mama de-o citea
Nu scăpam fără bătaie,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Miți
Am o mâță
ca o fâță,
pupăciosă și drăguță,
care cu neobrăzare
cere câte-o sărutare
ca acelea de om mare,
tolănită pe sofale,
n-ai s-o vezi prin mahalale,
poate-n coș cu portocale,
îmbătată de arome,
în rochițe monocrome,
ea pozeaza tam-nesam,
până și pe Instagram
și când nimeni nu o vede,
ea la gheme se repede
și atacă și deșiră,
mâța asta mă inspiră
să o angajez cu norma,
blugilor să le dea forma
ruptă, zdrențe, ferfeniță,
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciocolată sub fiecare brad (poezie pentru copii mari)
În prag de Crăciun, ignorand festinu'
Domnul Girel Barbu din sătucul Pinu
Si-a luat în grabă straiele de Moș
Barba lungă, albă, în sat umblă țantoș.
A pus distihuri, haiku, niscaiva ciocolate,
Și-a umplut desaga, plecat-a pe-nserate,
Copilașii asteaptă să sosească Moșul,
Sub braduț, deja, ei și-au pregătit coșul.
Înspre miez de noapte, a sosit Moș Ene,
Astfel că Girel, de daruri avu vreme
Pentru-orice fetiță, și fieșce băiețel,
Copii să fericească, e-n al nouălea cer.
El deschise sacul, i-a privit cu drag
Le-a pus ciocolată, sub fiecare brad,
Însă când dădu de stihuri, poezioare,
Se-ncruntă pe dată, nu mai avea stare.
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțumesc Alex! Îți răspund în versuri: Moș Girel (Parodie după poezia Moș Gerilă) Moș Girel, vecinii-mi spun Că ești darnic [...] | Citește tot comentariul
Trifon (cu un aer nevinovat, inept): Excelența voastră a cerut să-mi completez cultura generală... (Citește, cu oarecare dificultate.) Se ia o pulpă de miel... se împănează cu usturoi...
Samson (serios, logic): Ajunge! Nu poți deveni înțelept citind "Cartea de bucate"!
Trifon: Cu cât citesc mai mult, cu atât mi se face mai foame... (Citește.) Se adaugă sare și piper...
Samson (îi smulge cartea din mână): Ajunge, am spus! Mintea ta nu sporește memorând rețete culinare! Eu am ajuns cult, subtil și spiritual, buchisind literatura veche! Pune mâna pe clasici, măgarule! Ehei! Ce vremuri! Când umblam eu la școală, era clasa plină de clasici! (Citește din volumul de versuri.) "Dar somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă"! (Brusc, aruncă volumul pe birou.) Trifoane! (Trifon dormitează.) Cine e șef la Direcția Generală a Vămilor? (Pe jumătate adormit, Trifon nu răspunde.) Vreau să știu dacă viața este scutită de taxe vamale. (Trifon îi aruncă o privire buimacă, dar nu răspunde.) Am descoperit un adevăr metafizic fundamental: viața este o chestiune vitală. (Pauză.) Un vameș al vieții, adică un conțopist al guvernului ne taxează, pe motiv că trăim! Trifoane! (Îl zgâlțâie violent.) Trezește-te, derbedeule! Este amenințat un drept elementar din Codul Muncii!
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Năravuri scribărețe
Când colinzi
două luni
a naturii splendoare,
căutând flori și stele
prin oricare cotlon,
e de neînchipuit
cum natura ți-apare
ca o carte
de telefon.
Pretutindeni-
Caucazul de-ar fi,
e de-a surda,
sau că-s țărmii Crimeii
în soare,
pe un petec de cer,
la W. C,
sau pe burta
telegarului lui Petru cel Mare,
ori în praful din drum,
ori pe-a vântului roză,
[...] Citește tot
poezie clasică de Vladimir Maiakovski din Versuri (1926), traducere de Cicerone Theodorescu
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O aventură galantă
Într-o seară, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventură,
Nici cu Haike, nici cu Sură,
O coniță delicioasă,
Nici urâtă, nici frumoasă,
Și-am intrat cu ea în vorbă,
Nici de Cosmos, nici de ciorbă.
Avea ochii ca doi aștri,
Nici căprui, dar nici albaștri,
Gura dulce, zâmbitoare,
Nici prea mică, nici prea mare,
Sânii, două rândunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Și vorbind cu ea în șoaptă
Nici prostuță, nici deșteaptă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amicului meu Gion
Marea cu talazurile
Lumea cu necazurile!
sau
La mer avec ses vagues
Le monde avec ses blagues!
Ei, da, Gion!... Academia
este oarbă ca toți orbii...
Declarămu-ne-mpotrivă-i
și strigăm urbi et orbi,
Că ctitoriceasca țâfnă
îi dă brânci p-un povârniș,
Care-o duce drept la baie...
E un fel de va t' fair' fiche,
Ce se face cu-atât brio,
cu-acel sans-gen', ma parole:
Cum un Kubelik ar face-o
pizzicând coarda de sol,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre versuri, adresa este: