Umor despre România și viață, pagina 2
Balada încornoratului pirpiriu
Omul bun e păgubos și pe față și pe dos
Și pe dunga banului și-n gura băcanului
Cum o dă și cum o-ntoarce cum o strânge cum o stoarce
Tot el cade pe nasoale cu flitu din sarsanale
C-așa se-ntâmplă cu mine tocmai când dădui de bine
Și când făcui și eu cheag din care să bag la jgheab
Halimos de zile mari cu languste și homari
Și șampanii cu fâs-fâs din spume de jos în sus
Hopa hopa Europa-i nașul!
Asta la prima vedere că langusta mea-i muiere
Și homarii-s turnători când îți bagă strâmba mori
Că te dă pe mâini umblate când pe date când pe luate
Când date peste muian când luate din caraiman
C-a rămas șampania paștii și grijania
Lu Pandele lui acolo care m-a dublat în solo
Ca să mi-o soarbă-nspumată când o scarpină la noadă
[...] Citește tot
poezie de George Astaloș din Pe muchie de șuriu (1999)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea a III-a (parodie)
Iată vine-un Jeep pe stradă, cu un girofar pe el,
Baiazid stătea în dreapta și rosti către șofer:
"Sper ca Mircea să ajungă, să nu-ntârzie din nou.
Ia vezi dacă-a tras mașina, lângă gură de metrou..".
"-N-a venit Măria Ta, zise el privind în jur..."
"-Și mi-a zis că fix la 12 ne vedem lângă Carrefour".
Așteptând vreo 5 minute, își pierdu orice răbdare,
Și trimite bodiguarzii să se uite prin parcare
La un semn (curbă la dreapta), se oprește un X5.
Și din el coboară Mircea, în bermube și opinci.
Printre turci porni agale, și privindu-i cu nesaț,
Le-arată un "Sony Vaio", care-l ține la subraț.
Agitat, la el în Jeep, și-mbrăcat tot în civil,
Baiazid nu mai rezistă și îl sună pe mobil:
"-Tu ești Mircea?"
"-Da-mpărate, am uitat să îți dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coadă la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, că nu vin aici prea des,
Și-am luat-o și pe centură, îndrumat de GPS.
[...] Citește tot
parodie de autor necunoscut/anonim, după Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Amicului meu Gion
Marea cu talazurile
Lumea cu necazurile!
sau
La mer avec ses vagues
Le monde avec ses blagues!
Ei, da, Gion!... Academia
este oarbă ca toți orbii...
Declarămu-ne-mpotrivă-i
și strigăm urbi et orbi,
Că ctitoriceasca țâfnă
îi dă brânci p-un povârniș,
Care-o duce drept la baie...
E un fel de va t' fair' fiche,
Ce se face cu-atât brio,
cu-acel sans-gen', ma parole:
Cum un Kubelik ar face-o
pizzicând coarda de sol,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre România și viață, adresa este: