responsabilitate

Stacy: Ce mai face Cuddy?
Dr. House: Nu se poartă ca de obicei. E minunat.
Stacy: O ştii cum e. Îi e greu în situaţii de genul ăsta, se simte personal răspunzătoare.
Dr. House: Denumirea tehnică e narcisim. N-ai cum să crezi că totul e vina ta dacă nu crezi şi că eşti atotputernic.

replici din filmul serial Dr. House
Adăugat de Ioana Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspundere

La un rabin oarecare
De pe strada Mămulari,
Au venit odat', pe seară,
Zece coreligionari.

- "Rabi, se vorbeşte-n urbe
Şi-n Comunitatea toată
Că servanta dumitale,
Şlima, e însărcinată!"

Rabi, netezindu-şi părul
Şi bărbuţa ca de nea
A răspuns cu inocenţă:
- "Ei şi ce, e treaba mea?"

- "Dar, să nu te superi rabi,
C-a aflat şi Rabinatul
Şi tot Sanhedrinul ştie
Că mata eşti cu păcatul!"

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venera: Mami, te rog! Cine crezi că a fost tatăl meu?
Lady Robinson: Nu ştiu şi nu-mi place să mă hazardez! Nu-mi permit să fac supoziţii!! Paternitatea e o chestiune de maximă responsabilitate juridică!
Venera: Mami! Îmi ajunge şi o sugestie... Ceva legat de caracterul tatălui meu...
Lady Robinson: În mod sigur tatăl tău nu avea caracter!
Venera: Măcar câteva detalii...
Lady Robinson: Era alb, probabil... Vârstă medie, genul masculin...
Venera (tristă): Nimic nu e sigur în univers. Sunt fiica îndoielii...
Lady Robinson: Adevărat! Nimic nu e sigur. Nici măcar anticoncepţionalele...

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva: Excelenţă... (Tare). Acesta este noul dumneavoastră câine!
Poporan (uimit): Eşti nebun?
Nerva: Tot ce se poate...
Poporan (studiindu-l pe Grivan, cu interes): L-ai angajat?
Nerva: Da! A îndeplinit toate condiţiile.
Poporan (tot mai uimit): Tu nu vezi că e biped?
Nerva: Ba e patruped! Număraţi vă rog şi labele din faţă...
Poporan (îşi pune ochelarii): Câinele acesta este un om!
Nerva: Dimpotrivă! Omul acesta este un câine!
Poporan: Serios?
Nerva (hotărât): Da! Este un câine cu faţă umană!
Poporan: Te-ai ţicnit de-a binelea...
Nerva: Am valorificat cea mai bună ofertă, venită oficial, direct de la Forţele de Muncă.
Poporan: E om, măi omule!
Nerva: Este un om care acceptă condiţia de câine!
Poporan: Nu pricep...
Nerva: E ca la recensământul populaţiei, excelenţă! Fiecare este ceea ce declară că este! Dumnealui a declarat, pe proprie răspundere, că este câine. Am ţinut cont de opţiunea sa şi l-am angajat...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu ai avut parte de iubire în adevăratul sens al cuvântului în copilăria ta, lucru ce a dus la o traumă, ca şi adult nu înţelegi, nu simţi şi nu ştii ce este iubirea, deşi auzi toată ziua vorbindu-se despre ea. Şi atunci eşti nevoit să iei câte un ciob dintr-o parte, o altă bucăţică din altă parte şi să îţi faci propria imagine despre iubire, folosind bucăţi şi cioburi dintr-o imagine distrusă, împrăştiată şi aparent fără nici o logică. E ca şi când încerci să creezi o imagine pe care nu o ştii, neavând toate piesele de puzzle. Aproape că e o misiune imposibilă. Reîntregirea înseamnă să te vindeci în interior de toate traumele, să scapi de victimizare şi să îţi redobândeşti curajul, stima de sine şi o imagine de sine puternică. De asemenea, înseamnă să îţi creezi imagini complete şi care să te servească despre ce înseamnă iubire, caracter, responsabilitate, curaj, empatie, entuziasm şi atâtea şi atâtea altele pe care poate nu a reuşit să ţi le transmită nimeni.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva: Un animal la casa omului înseamnă răspundere. Un animal într-o instituţie de stat capătă personalitate juridică... Presupune răspundere sporită. Mai ales în această nouă etapă de dezvoltare a societăţii civile... Când peste tot se vorbeşte despre drepturile animalelor... Desigur, câinele trebuie dus la doctor... Poate că a răcit... A stat mult pe covor... Dar nu e vina mea! Nu eu l-am pus să-şi aleagă această meserie... (Zâmbeşte). Fără îndoială, se va face bine... Doamna Merry iubeşte animalele la nebunie... (Pauză). Şi acum să recapitulăm: material de propagandă avem: pateuri, saleuri şi jeleuri... (Scoate un plic din buzunar). Avem şi stimulente în numerar! Avem şi sucuri naturale... (Priveşte spre Poporan). Din păcate, martirul meu încă doarme! E obosit! Cine nu-l înţelege este rugat să-i citească biografia. Cinci mandate de senator, cinci divorţuri, cinci procese de partaj... Un divorţ, la fiecare legislatură... Dar, trebuie să recunoaştem, poziţia aceasta de martir are mare priză electorală. Trezeşte compasiune şi respect, pe orice palier social. Cum să nu votezi un bărbat, care suferă atât de profund pentru binele omenirii?

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pălămidă: Tovarăşi, vă cer să gândim... Eu v-am chemat aici ca să rezolvăm problema, acum! Acum trebuie să ne vină ideea... Staţi şi gândiţi! Stai şi gândeşti, tovaraşe Zgură?
Zgură: Stau, tovarăşe Pălămidă! Mie îmi vine mai greu!... Ştiţi, eu aş vrea mai bine să fiu coautor... că pe mine când am fost mic, m-a scapat popa în cap, la botez.
Berbecuţ: Tovarăşe Pălămidă... eu am gândit profund... Am stat eu ce-am stat şi cred că am găsit rezolvarea... Am găsit ideea!
Pălămidă: Ai gândit responsabil, tovarăşe Bodoc? Ai folosit toate tezele marxism-leninismului? Îţi bazezi ideea pe o înaltă conştiinţă comunistă?
Berbecuţ: Da, tovarăşe Pălămidă! Am gândit cu o înaltă conştiinţă muncitorească! Am gândit cu mintea unui muncitor în zi de chenzină şi cu mintea unui ţăran în anul în care recolta este bogată... O minte care înţelege evoluţia, tovarăşe Pălămidă... Că pentru noi asta este evoluţia: de la sat la oraş, de la oraş în Capitală şi din capitală în... capitalism!

replici din Grupul Vouă, sceneta "În jurul unei idei", scenariu de Corneliu Sofronie (1986)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altruismul poate fi blestemul cel mai mare care se abate asupra ta. Altruismul nu este niciodată începutul în relaţiile interumane, cu atât mai mult în iubire. În iubire, dai din ce ai sau din ce eşti, ca să îl parafrazăm pe Arsenie Boca. Dar ce ai sau ce eşti vine din ceea ce îţi acorzi tu ţie. Mai simplu, prima oară acumulează tu ca să poţi să dai ceva. Adică fii egoist la început ca să îţi permiţi luxul mai târziu de a fi altruist. Fă-ţi lista cu ce vrei tu pentru tine. Şi pune-o în frunte ca toţi cei care te văd zilnic să ştie clar care îţi sunt priorităţile. Pişă-te pe nevoile altora până când ale tale nu sunt satisfăcute pentru că altfel o să te duci în mormânt tu şi îi tragi şi pe ceilalţi după tine într-un vârtej de reproşuri, răzbunări şi resentimente pentru că ţi-ai cheltuit viaţa încercând să îi faci pe alţii fericiţi doar ca să constaţi că ai încercat să hrăneşti un sac fără fund. Prima oară, fiecare e responsabil de nevoile lui. Fă orice e posibil ca să fii fericit. Apoi, poate vei avea şansa să şi dai din ceea ce ai. Din iubirea ta, din timpul tău, din abundenţa ta materială sau spirituală. Prima oara eşti tu. Cine spune altceva vrea să obţină ceva de la tine şi nu ştie cum decât încercând să te facă să te simţi vinovat invocând altruismul. Adică fii tu altruist, că egoistul din mine vrea ce ai tu.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!