Umor despre vestimentație, pagina 2
Suflet de oltean
De e moșneag sau tinerel,
Ce suflet mare?
Îți dă și haina de pe el
Dac-o mai are.
epigramă de Ioan Miclescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Super mini
O haină mai divină
Cine-ar putea concepe:
Piciorul se termină,
Iar fusta nici nu-ncepe.
epigramă de Ion Diviza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui vânzător
Mâna-n sac, până la coate,
A băgat să-și ia mașină.
Vrând și vilă cu piscină,
Poartă acum... haine vărgate.
epigramă de George Piteș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vestimentație la modă
Nu-i nici cămașă, nici maiou,
Ar fi ceva de gen tricou
Cu amplu decolteu, dar șic
Și-n plus, vedere la... buric!
epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (28 ianuarie 2009)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maggie: De ce porți aceleași haine tot timpul? De ce nu-mi dai numărul tău de telefon? Ești căsătorit?
Seth: Nu.
Maggie: Trăiești pe străzi?
Seth: Nu.
Maggie: Ești toboșar?
replici din filmul artistic Îngerul păzitor
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșirea din impas
Arăți jegos, n-ai bumbi la cheotori,
Nădragii-s rupți, nici haina nu-i mai brează,
De ce stai, mă, holtei și nu te-nsori?
Cum, zici că ești? Atuncea divorțează!
epigramă de George Petrone din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bag seama că modesta haină preoțească de odinioară era de camuflaj, fiindcă văzându-i pe capii Bisericii noastre Ortodoxe în orbitoarele lor hlamide bătute în aur și pietre scumpe mi-e cât se poate de clar că rostul lor e ca diavolul să îi ia mai ușor în cătare.
finalul de la În cătarea diavolului de Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Vino in rochia ta simpa de stamba" de Mircea Dinescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Bătrânețe
Bătrânețe,
Voință fără putință,
Haine pătate
Nevăzute de cataracte,
Purtate târâș
Printre păianjenii
Din locuință.
Bătrânețe,
Praf gros de vise pierdute,
Printre rafturi
Cu bibelouri ciobite,
Viața amintirilor trecute,
Pătate de lacrimi curgând,
Printre riduri adânci
Și dorințe neîmplinite.
Bătrânețe,
La ce-ți folosesc?
Carul anilor de trudă,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (18 aprilie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorba aia
La numai 15 anișori,
Aveam o creștere aleasă.
În pension făceam furori,
Dar eram tare rușinoasă.
Și când cu Nicușor vorbeam,
Mi-ardeau obrajii ca văpaia...
Țiu minte, cât de mult roșeam,
Când îmi spunea de vorba aia.
Într-o duminică, fiind cald
Și cum văzduhul sta să fiarbă,
M-am dus la gârlă să mă scald,
Și mi-am pus hainele pe iarbă.
Dar Nicușor sta-n iarbă strâns
Și mă privea cum făceam baia,
Mi-a fost rușine și am plâns,
Fiindcă-mi văzuse vorba aia.
Prin Cișmigiu, cu pas grăbit,
De la pension mergeam spre casă
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată intrat în muzeu, Giuleașcă ajunge în dreptul portretului lui Bălcescu, convins că se află în fața unui mare domnitor. Mintea lui încearcă febril să-și amintească cu cine o fi luptat Bălcescu: cu romanii sau cu turcii? Mut de admirație, cu pălăria în mână, privește tabloul și îl închipuie pe Bălcescu călare pe un roib, cu o sabie în mână și îndemnându-și oastea: "Pe ei, ma!" "Da, da... își confirmă Giuleasca sieși, mare domnitor". Are însă o tresărire. Și-a adus aminte de altceva. Din buzunarul interior al hainei scoase o bancnotă pe care o purta cu el mereu. Este de pe vremea când era ginerică și a primit-o de la nașul lui, astăzi un prosper om de afaceri, proprietarul a cinci carmangerii. Este o bancnotă de 100 de lei vechi. Iar pe ea, efigia lui Bălcescu! Giuleașcă e din ce în ce mai încurcat. Privește chipul revoluționarului imprimat pe bancnotă. Ridurile de pe fața sa devin din nou adânci. Se scarpină în creștetul capului. Apoi, după urechea stângă. Fluieră scurt, semn că are o revelație: "Da, zise el într-un târziu. A fost ministru de finanțe!"
Corneliu Sofronie în revista "Urzica" (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre vestimentație, adresa este:
