lactate

Carlo Carlucci: În Italia, pauza de prânz e de la 1 la 4.
Wendell Armbruster: Trei ore ca să mănânci de prânz?
Carlo Carlucci: Domnule Armbruster, aici noi nu alergăm la farmacie pentru un sandviş cu pui şi Coca-Cola. Noi nu ne grăbim. Gătim pastele, presărăm brânză parmigiano, bem vin, facem dragoste...
Wendell Armbruster: Şi seara ce faceţi?
Carlo Carlucci: Seara mergem acasă, la nevestele noastre.

replici din filmul artistic Avanti!, după Samuel A. Taylor (17 decembrie 1972)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zmeul Zmeilor: Poveşti, poveşti... Poveştile acestea n-au nicio logică. Ia să vă spun eu o poveste adevărată! Eram tânăr, vânjos, voinic. Mă îndrăgostisem de o fată de pe tărâmul vostru. Fata lui Smântână Împărat...
Făt-Frumos: Smântână Împărat? Ăăăă! Îl ştiu. E ăla de la Fabrica de Lapte...
Zmeul Zmeilor: Era o fată frumoasă şi fără prejudecăţi. Mă iubea, fără să ţină seamă că sunt zmeu. M-am dus la Împăratul nostru şi i-am cerut dezlegare, să mă însor cu ea. N-a fost chiar încântat, dar a acceptat. Apoi am alergat la Smântână Împărat să-i cer fata de soţie. Şi ăsta a zis că mi-o dă bucuros, numai să-i duc luna de pe cer.
Făt-Frumos: La ce îi trebuia luna de pe cer?
Zmeul Zmeilor: Zicea că vrea să o pună la el în curte, în chip de felinar. Să nu mai cheltuie atâţia bani cu iluminatul...

replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samson: Desigur! Soarele, cu întregul său harem de planete, locuieşte pe Calea Laptelui...
Baciul (intransigent): Lasă tu astronomia! Mai bine spune-mi: ce mai e nou pe piaţă?
Samson: Tot ce vrei şi ce-ţi pofteşte inima, cumetre. Automate de muls oi, aparate antilup, cu ultrasunete, câini electronici, importaţi tocmai din Japonia...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Higgins: La revedere, mamă. (Se apropie să o sărute, când îşi aminteşte ceva.) Apropo, Eliza, comandă tu o şuncă şi brânză de Stilton, bine? Şi cumpără-mi de la Eale şi Binman o pereche de mănuşi din piele fină, numărul opt, şi o cravată asortată cu costumul meu cel nou. Poţi alege tu culoarea. (Vocea lui voioasă, nepăsătoare şi puternică arată cât este de incorigibil.)

replică celebră din piesa de teatru Pygmalion, scenariu de George Bernard Shaw (1912), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra contemporană

Capra mănâncă trandafirii grădinilor
municipale
ronţăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi
nu pleacă dimineaţa la birou
nu citeşte gazeta de seară
dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi
ignoră semafoarele cu neruşinare
nu-şi doreşte limuzină şi jur
n-a brevetat încă iarba artificială
deşi mai ştie câte ceva despre păduri.
Statuia din centru a fost schimbată
oraşul se leagănă într-un scrânciob de fum
numai această capră încăpăţânată
dă lapte şi nu se-ntreabă cum.

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul: Luaţi aceşti bani! Trebuie să vă cumpăraţi calciu! Altfel nu vă creşte dantura de răpitor! Aveţi nevoie de lapte! Reprezentaţi o democraţie tânără. Una, de-a dreptul infantilă...
Ofiţerul: Domnule...
Autorul: Luaţi, domnule ofiţer! Nu vă sfiiţi! Este obligaţia mea morală de cetăţean. Nu vreau mare lucru în schimb! Puţină hârtie de scris, abonament la o televiziune prin cablu, o bere şi doi mititei prăjiţi, de Ziua Republicii...
Ofiţerul (se ridică): Domnule! Vă rog să vă ridicaţi! (Îl ajută să se ridice.) Păstraţi-vă banii! Statul sprijină dezinteresat cetăţeanul! Pentru aceasta a fost creat...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zmeul Zmeilor: Proştilor! Eu şi ea am fost atunci cei mai fericiţi îndrăgostiţi din Univers. O iubeam ca pe ochii din cap, şi ea mă iubea. Până într-o zi, când eu am plecat la o vânătoare de iepuri. Atunci ai venit tu, ca un laş, călare pe mârţoaga ta înaripată. Ai bătut în poartă cu buzduganul. Fata, încrezătoare, ţi-a deschis. Ai urcat-o în şa şi ai fugit, ca un ticălos. Ai dus-o înapoi la curtea lui Smântână Împărat. Şi ce-ai făcut din ea? Astăzi e şefă la un laborator de patiserie...

replică din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Da!... Voi doi sunteţi catetele, iar eu, ipotenuza... (În transă. Convulsiile devin tot mai intense.) Ah!... Din punct de vedere matematic, sunt a voastră!... Faceţi ceva cu mine!... Adunaţi-mă! Scădeţi-mă! Extrageţi-mi rădăcina cubică... Ridicaţi-mă la pătrat!... Câtă dreptate avea Pitagora! (Pauză.) Simt că iau foc... Am ajuns aproape de soare şi lava mea fierbinte se revarsă! Mă topesc... Trebuie să mă dezbrac... (Încearcă să-şi dea bluza jos)... Vreţi să navigaţi pe Calea Laptelui?... Atingeţi-mă, băieţi!... M-am săturat de politeţuri!... Nu vă sfiiţi!... Puneţi mâinile pe corpul meu ceresc! Sunt toată numai puncte erogene...

replică din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moisescu: Acuma, pentru că ne-am băut laptele şi mierea, putem finaliza problema organizării. Nu e de glumă. Cei de pe Muntele Sfânt ne-au cerut restructurări urgente.
Secretara: Cum adică, restructurări?
Moisescu: Simplu. Se modifică schema. Trebuie să renunţăm la trei birouri.
Funcţionarul: Au înnebunit? Am târât aceste birouri prin deşert atâta vreme. Şi acum ne cer să le scoatem din scenă?
Moisescu: Aşa s-a hotărât, aşa vom face. E prea mare numărul de birocraţi pe cap de locuitor.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon (încercând s-o facă pe Ninotchka să râdă): Poate că nu gluma e problema, poate e din cauza ta. Îţi mai dau o şansă. Când am auzit-o pe asta prima dată, aproape c-am murit de râs! Aşa... Un bărbat intră într-un restaurat, se aşează la masă şi zice: "Chelner, adu-mi o ceaşcă de cafea fără frişcă." După cinci minute se întoarce şi spune: "Îmi pare rău, domnule, dar nu mai avem fără frişcă. Să vă aduc fără lapte?" (Ninotchka nu reacţionează în niciun fel.) Chiar nu ai simţul umorului! Deloc! Niciun pic, măcar! Nu eşti deloc amuzabilă! Toată lumea râde la bancul asta, numai tu nu! (Leon se întinde deasupra mesei din spatele lui şi din greşeală cade peste scaun, spărgând totul în jur. Ninotchka râde în sfârşit.) Ce-i aşa de amuzant? (Începe să râdă.)

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!