Umor despre urechi, pagina 3
Unui dresor
În arenă el toată lumea minunează,
Cu fiare ce-l ascultă doar urechi,
Și-s sigur că de se-ambiționează,
Poate dresa chiar fiare vechi.
epigramă de Paul Constantin (30 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat ființă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naștere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând de loc ureche muzicală...
Urmuz în Fuchsiada
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Larry Lipton: Mi-ai promis că vii cu mine la un meci de hochei, iar eu, că merg cu tine la operă, la Wagner, săptămâna viitoare.
Carol Lipton: Știu, știu...
Larry Lipton: Am cumpărat deja dopurile de urechi.
replici din filmul artistic Misterul crimei din Manhattan, scenariu de Woody Allen (18 august 1993)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste viscerală
"Ești seara mea!" mi-a spus ea drăgăstos aseară,
"Ești dimineața mea!" îmi susură-n ureche iară,
Și-acum mă-ngrijorez (fără temei?),
La prânz am să fiu oare... prânzul ei?
epigramă de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cloten: Când stăpânului îi vine chef să ocărască, nu se cade ca vreunul dintre cei de față să-i taie vorba, ori mă-nșel?
Al doilea lord: În niciun chip, milord; (Aparte) dar nici să le retezi urechile.
replici celebre din piesa de teatru Cymbeline, Actul II, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1611), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei hoaște care vrea să se mărite
De spate-i cocoșată, nu are dinți în gură,
Iar fața-i e brăzdată cum e o arătură,
E surdă de-o ureche, privirea-i e sașie,
Și e așa uscată de parcă e-o scrumbie.
La mers se poticnește și-i tremură o mână,
Îi scârțâie genunchii și părul parcă-i lână,
Iar țâțele-i atârnă ca rufa la uscat,
Doar pielea e de ele, că-aproape au secat.
Și totuși o furnică ai dragostei fiori,
În pat se zvârcolește din seară până-n zori
Și vrea să se mărite, visează-orgii carnale,
Deși de-o vreme Moartea îi dă mereu târcoale.
poezie satirică de George Budoi din Pamflete și satire (11 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cronicari
Cică niște cronicari
Duceau lipsă de șalvari.
Și-au rugat pe Rapaport
Să le dea un pașaport.
Rapaport cel drăgălaș
Juca un carambolaj,
Neștiind că-Aristotel
Nu văzuse ostropel.
"Galileu! O, Galileu!
Strigă el atunci mereu -
Nu mai trage de urechi
Ale tale ghete vechi."
Galileu scoate-o sinteză
Din redingota franceză,
Și exclamă "Sarafoff,
Servește-te de cartof!"
Morală
Pelicanul sau babița.
fabulă celebră de Urmuz din Pagini bizare
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt de îți stă mintea
Mottor:
Zeițo să intrăm undeva
că simt că o să fac
dragoste pe mine!
Evident facem o grămadă
de stupizenii îndrăgostite
pe care omul normal
nu le-ar face
să nu-l râdă și curcile.
Iar dacă azi nu iubim
și totu' îi trist de-ți mere prost
ca noaptea
mâine iubești o lume întreagă
și toate îs bune și faine.
Nu-i chiar frumos să fim
doar niște măști pe un zid
oricât de artistic atractive
[...] Citește tot
poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată intrat în muzeu, Giuleașcă ajunge în dreptul portretului lui Bălcescu, convins că se află în fața unui mare domnitor. Mintea lui încearcă febril să-și amintească cu cine o fi luptat Bălcescu: cu romanii sau cu turcii? Mut de admirație, cu pălăria în mână, privește tabloul și îl închipuie pe Bălcescu călare pe un roib, cu o sabie în mână și îndemnându-și oastea: "Pe ei, ma!" "Da, da... își confirmă Giuleasca sieși, mare domnitor". Are însă o tresărire. Și-a adus aminte de altceva. Din buzunarul interior al hainei scoase o bancnotă pe care o purta cu el mereu. Este de pe vremea când era ginerică și a primit-o de la nașul lui, astăzi un prosper om de afaceri, proprietarul a cinci carmangerii. Este o bancnotă de 100 de lei vechi. Iar pe ea, efigia lui Bălcescu! Giuleașcă e din ce în ce mai încurcat. Privește chipul revoluționarului imprimat pe bancnotă. Ridurile de pe fața sa devin din nou adânci. Se scarpină în creștetul capului. Apoi, după urechea stângă. Fluieră scurt, semn că are o revelație: "Da, zise el într-un târziu. A fost ministru de finanțe!"
Corneliu Sofronie în revista "Urzica" (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvânt de deschidere la o expoziție de pictură
doamnelor și domnilor
astăzi vi-l vom aduce în fața dumneavoastră pe cel mai tare om din lume
intrați, domnilor, intrați doamnelor
omul ăsta-i mai tare ca piatra
omul ăsta-i mai tare ca săgeata
omul ăsta-i mai tare ca maciste
domnilor
într-o singură mână duce patruzecișipatru de femei una și una
într-un singur cap duce doi ochi unu și unu
și ochii sunt plini de păcură și cu pumnale, domnilor
nu vă uitați la el că e mic și pipernicit ca o râie
el scoate oamenii din pământ
el rupe cerul
și se luptă cu morții
cine nu l-a văzut noaptea urlând cu câinii
îl va vedea aici, domnilor
cine nu l-a văzut noaptea mușcând cocoanele
îl va vedea aici, domnilor
în capul lui s-au strâns toți dracii
în deget are sânge și o pisică care plânge
[...] Citește tot
poezie celebră de Gherasim Luca din revista "Unu", an IV, nr. 44 (aprilie 1931)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre urechi, adresa este: