femei şi timp

Elen: Suntem trei femei în derivă pe oceanul singurătăţii...
Venera (tremură): Ne-am agăţat de tine! Nu-ţi mai dăm drumul! Tu eşti vesta noastră de salvare...
Olaf (panicat): Vai de mine! Nu mai am aer...
Elen: Aerul nu ajută în dragoste! Vă spun eu! Patru ani am trăit numai cu aer...
Olaf: Mă sufocaţi...
Ala: Marco, iubitule...
Venera (autoritară): Olaf! Te implor pentru ultima oară! Ridică ancora!
Olaf: Nu pot!
Venera: Cum adică, nu poţi!
Ala: Totdeauna ai putut!
Venera (nervoasă): Extraordinar! Se însoară cu trei femei, şi acum spune că nu poate.
Elen: Trebuie să puteţi, domnule căpitan... Trebuie! Este un imperativ al zilelor noastre...

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Eşti mândru ca un soare, scumpule! În jurul tău se rotesc despuiate, planete blonde, planete brunete, planete roşcate...
Autorul: Ai aflat că...
Femeia: Sigur că am aflat! Sunt o femeie bine informată. Crezi că nu ştiu cât de afemeiat este sistemul nostru solar? Saturn este singura planetă serioasă, cu verighetă la vedere... (Tare, isteric.) Celelalte corpuri cereşti se complac într-un desfrâu total! Orgia cosmică e infinită, în spaţiu şi timp... Meteoriţi incandescenţi se aruncă, noapte de noapte, peste sânii fierbinţi ai stelelor. Cerul e plin de găuri negre! Pe firmament îşi fac de cap asterozi în formă de falus şi miliarde de comete despletite... (Îl sărută, strângându-l, sufocant, în braţe.) Astronomia este atât de excitantă! Iubitule! Mi-e tare dor de telescopul tău...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet bohem

Tovarăşului meu întru mansardă

Aseară mi-a venit proprietara,
Madame Ecaterine Bobnăut,
Punându-mi în vedere să mă mut,
Că n-am plătit chiria toată vara.

Am opinat că timpul nu-i trecut,
Că dacă scriu romanul "Donna Clara",
O să mă proslăvească toată ţara
Din Dorohoi şi până la Sascut.

I-am spus, apoi, că noaptea-i aurită,
Că m-a trădat o damă din elită
Şi a fugit c-un prinţ din Slobozia;

Şi-am plâns pe-altarul dragostei defuncte,
Şi m-a îmbrăţişat şi... puncte... puncte...
Şi m-a convins că mi-am plătit chiria.

sonet epigramatic de Ion Pribeagu din Picante
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elen (speriată): M-am blocat! Nu pot să mă exprim! Doamne, nu mai pot să ies din propoziţia principală. Îmi lipseşte un verb...
Lady Robinson: Ce fel de verb?
Elen: Un verb copulativ...
Lady Robinson (râde): Ai înnebunit! Un verb copulativ? Iată ce poate face gramatica dintr-o femeie divorţată. Ce să faci tu cu un verb copulativ, singură, pe această insulă?
Elen (cu voce isterică): Vreau să-l conjug, să-l subjug, să-l înjug! La orice timp şi la orice mod doriţi! (Plânge): Un verb, doamnă! Nimic mai mult!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoana este îmbrăcată, cum purtau înainte vreme mahalagioaicele, cu barej havai legată la cap, rochie şi pieptar de lână de aceeaşi coloare, şi un tărtănaş conabiu, făcut cu igliţa; în mâni, mănuşi de imitaţie de mătase fără deşte. E o femeie de vreo cinzeci de ani destul de bine ţinută; cam prea dreasă la obraz; sprâncenele ca nişte lipitori; dinţii cam negriţi de ristic şi de tutun; foarte veselă şi vioaie, vorbeşte şi gesticulează degajat, chiar cu multă volubilitate şi cu o figură plină de expresie. Tânărul are aerul unui impiegat de minister; redingotă de camgarn la trei butoni, cravată strigătoare, pantaloni de coloarea oului de raţă leşească şi pălărie cilindru. El urmează cu încredere pe femeie, care intră cu pasul hotărât.

Ion Luca Caragiale în Art. 214 (1901)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Safta (toarce şi cântă): Frunză verde de răchită
Trece luna pe orbită
Frunză verde flori de pară
Pe orbita-i circulară! (O octavă mai sus.) Of, of, of, of!
Baciul (reglează telescopul, ştergându-i obiectivul cu o batistă înflorată, scoasă de la chimir): Fă, muiere! Ţi-am mai spus... Orbita nu-i circulară. Îi eliptică! (Îşi prinde batista înapoi la chimir.) Are două semiaxe. Aproape egale, dar totuşi, diferite... Care vasăzică, nu-i cerc. Îi elipsă... Priceput-ai, au ba?

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vegheaţi!

În acest început de septembrie
Cu zilele de culoarea bucuriei,
Fiecare fărâmă de soare mă mângâie.
Amiază. Pe poarta şcolii ţâşnesc în iureş
Zburdalnici iezi
Copii cu şorţuleţe şi funte,
În priviri rouă
Şi pe fiecare deget
Degetar de cerneală(monorimă albastră).
Vârstă de aur
Muguri de aur.
În poartă, mame. Inima căuş plin de nădejdi
Şi tone nerăbdare.
(Unde, unde să comande o pereche ciuboţele
De şapte poşti? Să-l vadă mama mai repede mare...)

Ca dintr-o ţară a arhivelor,
Fără voie, amintiri se adună.
Acele zile de demult
Crengilor de trandafiri le asemui:

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Saşa Pană din Culoarea timpului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: De ce ieşi cu o femeie care probabil şi-a pierdut virginitatea în timpul celui de-al doilea război mondial? Şi cunoascând-o, probabil că nu cu unul de-al nostru.
Alan: În primul rând, nu ieşim împreună. O însoţesc la un eveniment de caritate. Şi, în al doilea rând, vârsta ei nu are importanţă. Singurul lucru care contează este interiorul unei persoane.
Charlie: Da, bine, singurele lucruri din interiorul ei sunt praf şi carne nedigerată de mastodont.
Alan: Nu e chiar atât de bătrână, Charlie.
Charlie: E, haide, pun pariu că a fost martor ocular la naşterea agriculturii.
Alan: Încetează!
Charlie: Probabil că poza ei de absolvire a liceului este pe un perete de peşteră din Franţa.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naufragiu

După un naufragiu groaznic
Ce i-a scufundat în ceaţă
Şase marinari nevolnici
Care-au mai scăpat cu viaţă

Înotând şi zi, şi noapte
Peste apa plumburie
Fură azvârliţi de valuri
Pe o insulă pustie.

Trei luni s-au hrănit cu ierburi
Şi cu peşti găsiţi la mal,
Îşi făcură şi-o colibă
Şi trăiau original.

Nu le mai lipsea nimica,
Ba ades le prisosea,
Aveau hrană, ierburi, apă,
Doar femeie le lipsea.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu (mai 1973)
Adăugat de Marius Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan (grav): În sfârşit, criza financiară a ajuns şi la noi. Aţi văzut? Am pierdut un milion într-o secundă! Mai repede ca la bursa de valori! (Pauză). Dar nu contează! Mâine mă duc la guvernatorul general al băncii naţionale! Sunt erou naţional! Sunt mai naţional decât banca lui naţională! (Se bate cu pumnul în piept). Eu, cu mâna mea am răsturnat dictatura! Am şi eu dreptul la un împrumut nerambursabil... (Patetic, reia discursul). Libertatea este mai mult decât un concept. Este dreptul sfânt al neamului... (Deviază de la subiect, abătut). Extraordinar! Ce mult s-au adâncit contradicţiile sociale! Deşi entuziasmul popular a scăzut, aplauzele au rămas ca pe vremuri: lungi, furtunoase şi prelungite... Iar naţiunea... Naţiunea este şi ea femeie! Aţi văzut, câtă inerţie? În loc să progreseze, caută refugiu în preistorie... (Tare). Naţiunea vrea haine de dinozaur... (Îşi prinde fruntea cu palmele). Ah, nu! Nu mai pot... Vorbesc aiurea... Vorbesc în rime! M-am dereglat ideologic! Spun vorbe fără rost! Simt că iar nu mai suport regimul de detenţie!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!