Umor despre adevăr și cuvinte
citate amuzante/comice despre adevăr și cuvinte.
De ziua bărbatului
Cu putere și avânt
Vom jura, într-un cuvânt,
Că avem și noi ca stare
O zi de... "destrăbălare"...
Și la-ndemnul lui Costică,
Hai, băieți, la una "mică"...
Fie una de tărie
Sau de "dulce tiranie"...
S-arătăm azi mai dotați
Ca bărbați adevărați...
Că de mâine iar se schimbă,
Punem "lăcățel"... la limbă...
poligramă de Constantin Enescu (2 mai 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Grandgousier: Adevărat îți vorbesc. Mântuitorul nostru spune în Evanghelia de la Ioan cetire: "Muierea în dureri va da naștere, dar după ce va fi născut, suferința ei va uita-o".
Gargamela: Of, frumos știi sa grăiești! Mai bucuroasă ascult cuvintele Evangheliei, decât povestea sfintei Margareta, sau altă trăsnaie.
Grandgousier: Curaj, mielușico! Dă-i drumul ăstuia, că pe-urmă mai facem unul.
Gargamela: Ai! Ce vă pasă vouă, bărbaților? Eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să mă chinuiesc, dacă așa ți-a fost pofta; dar ar fi fost mai bine - Doamne! - să ți-o fi tăiat!
Grandgousier: Ce să tai?
Gargamela: Ah, ce bărbat de treabă te-ai făcut; numaidecât ai priceput.
Grandgousier: Să mi-o tai! Adu încoace cuțitul, afurisite, dacă așa ți-e voia!
Gargamela: Ba să ferească Dumnezeu de una ca asta! Iartă-mă, Doamne, că n-o spusei într-adins. Să nu-ți faci nici dumneata sânge rău. Azi o să am de furcă, după mila cerului, și numai din pricina bărbăției dumitale, s-o porți sănătos!
replici din romanul Gargantua și Pantagruel de Francois Rabelais (1532)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am călătorit, împreună cu soția mea, mult și în întreaga lume, și am întâlnit în aceste călătorii numai oameni care mi-au plăcut. De altfel, nu cred că am întâlnit, în întreaga mea viață, vreun om care să nu-mi placă. Dar într-una dintre aceste călătorii, în Europa, am întâlnit un om cu adevărat deosebit, un chinez în vârstă de peste 80 de ani, care singurul din întreg grupul nostru, foarte conștiincios înscria într-un blocnotes, ceea ce i se părea interesant sau deosebit. Tot ce ne-a povestit în legătură cu retragerea generalului Chiang Kai-shek, din anul 1949, din China continentală în Taiwan, era extrem de interesant, pentru că fusese un participant la acele evenimente, și le cunoștea din proprie experiență. Eu însă voi repeta din spusele lui, numai esența filozofiei sale de viață, care este cuprinsă în trei judecăți laconice, fiecare dintre ele cuprinzând atât enunțul cât și concluzia, dar să-i dau cuvântul: Am mâncat întotdeauna numai atât de puțin, cât să nu mor de foame! Am muncit întotdeauna atât de mult, doar să nu mor de extenuare! Dar, întotdeauna am avut un "hobby", diferit de activitatea care-mi procura mijloacele de trai, prin care obțineam recreerea de care aveam nevoie, pentru a putea continua!
începutul de la Frontierele românilor, Prefață de Alexandru Gabriel Filotti
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Siempre (aruncă în Vas diverse medicamente): Aur potabil... Argint orizontal... Iată apa celor doi frați scoasă din soră! Arbore metalic, cer mijlociu! Inima lui Saturn! În casa Soarelui, pe furiș intră Luna, braț la braț cu Sulful și Mercurul... Aceasta nu mai e nuntă, ci adevărată orgie chimică! Câtă nemurire zace în acest grăunte de elixir roșu! Rugina nu va atinge, nici oameni, nici metale! Bolile se ascund Moartea fuge, speriată de moarte... Piatră animală, pământ adamic. Rouă feminină de martie, rouă bărbătească de septembrie... Iată oul filozofal! Fix și volatil în aceeași cochilie! Trup și suflet, materie și spirit... Acum se va porni vârtejul eteric, vântul turbat al sudului. E nevoie de foc! Un fulger, Tată, sau măcar o scânteie divină! Că fără foc, nimicul va fi în veci nimic. Unde v-ați ascuns, voi, trepăduși ai lui Prometeu? Foc de roată! Foc filtrat! Foc de reverberație. Șapte vulturi abia țin piept leului dezlănțuit... Ajunge! Lăsați focul să se întoarcă la cer, vipere de gheață! E ceasul la care nevăzutul prinde contur și poemul trece în cristal. Aur esențial, eliberat de zgura cuvintelor! Aerul e rece și subtil, iar zăpada, mai albă decât ea însăși. Argint! Argint zburător! Eu ning, eu ning! Eu ning!
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balaurul care n-a mai ajuns în poveste
Cică un balaur cu șapte capete
S-a pornit la-mpărat - ce vrea să capete?
Nu știe nici el, căpcăunul -
Din șapte capete n-are minte nici unul.
Ceea ce știe pocitania este
Că un împărat plus un balaur fac o poveste...
E adevărat, își dă seama monstrul șaptecăpos,
Că povestea nu e poveste fără Făt-Frumos.
Dar, cu Făt-Frumos, balaurul știe prea bine:
Capetele, oricât de multe, rămân tare puține.
(Asta, în caz că ai un pic de noroc,
Căci se poate întâmpla să nu-ți mai rămână căpșoare deloc.)
Mâhnit, balaurul și-a zis: "Nu mă mai duc la-mpăratul,
Mă-ntorc să fac carte, să-mi iau bacalaureatul...
Cu șapte capete proaste mi-e peste
Puteri să ajung în poveste, pot să ajung de poveste..."
Vreți să știți ce-a fost mai departe?
Balaurul s-a dus să-nvețe carte.
De-nvățat a-nvățat, e drept,
Dar n-a mai ajuns deștept...
[...] Citește tot
poezie satirică de Vasile Romanciuc
Adăugat de Valentina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre adevăr și cuvinte, adresa este: