alb şi lemn

Ileana: Gerilă s-a angajat fochist la centrala termică din cartier. Strâmbă Lemne a ajuns director la Fabrica de Mobilă...
Făt-Frumos: Eeee!
Ileana: Fomilă a fost numit ministrul alimentaţiei publice.
Făt-Frumos: Fomilă, Gerilă, Setilă, Lălăilă... Ăştia nu sunt eroi! Nişte neisprăviţi ce se ţineau scai de coada calului lui Harap Alb! Cu ăştia mă compari tu? Eu sunt Făt-Frumos, spaima zmeilor! (Se linişteşte) Unde e oglinjoara mea fermecată?

replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea vârstei

Amintirea vârstei fără prihană
Ca un cocor fâlfâie peste suflet;
Aud clopote, chiote, dojană,
Iarba cum creşte şi melcii la umblet.

Copil fug, alunec peste băltoace,
Munţilor le fac căciulă de azur.
Port în palmă pietre, lemne de toace
Şi cioburi de sticlă gunoaelor fur.

Vârsta trecută, mamă eşti uitată,
Acum am crescut, urmărul e mare:
Furtuni de neguri, apă tulburată,
Cruce pe gânduri peste amplă zare,

Duc prin viaţă trecutul, colbul aprins,
Pasăre cu lat de picior, aplecat,
Efigie de stele pe cerul întins
Sau lac din care nuferii albi au secat.

poezie clasică de Ion Pena din revista "Drum", anul III, nr. 46 (decembrie 1939)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţul Miorlau

Într-o împărăţie cam ploioasă,
trăiau un împărat şi-o împărăteasă
ce-aveau, cum se cuvine, şi un prinţ,
singur la părinţi.
Prinţul era de şase anişori
şi miorlăia din noapte până-n zori.
În loc de "vreau!" spunea "miorlau!"
şi tot "miorlau!" pentru "nu vreau!"

(- N-am înţeles! veţi spune voi.
Ce-i ăsta, prinţ? Sau e pisoi?
Te rugăm să nu-ţi urmezi povestea
până nu ne lămureşti acestea.
- Răbdare, dragii mei copii,
şi singuri vă veţi lămuri.)

Deci, cum spuneam, cu prinţul miorlăit
deloc nu era lesne de trăit.
Când i se aduceau bomboane –
el miorlăia că vrea baloane;

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Nina Cassian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!