arat şi sat

Ţăranul la greu

Ţăranul ce ară
Pe nume C. Ară
A ajuns să ceară...
Ceară!

calambur epigramatic de Gheorghe Gurău (iulie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţie

Precum ţăranii care fac de toate
Cu mâini ca nişte negre arături,
Aşa mai marii zilei dau din coate,
Făcând ades la ele bătături.

epigramă de Gheorghe Bâlici din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare", Premiul 3 (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pove-ştiri din lumea satului

- Ce eşti, lele, mânioasă,
Ori nu-ţi sunt toţi boii-acasă?
Păi, juncanii-s la arat,
Iar plăvanu-i mort de beat.

epigramă de Ica Ungureanu din Concursul naţional "Pe aripi de măr domnesc" -Domneşti 2012 (iulie 2012)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zvonuri carpatine

Se aud la Detunata, cum Humorul are gură,
Babele, bătu-le-ar Toaca, trăncănind pe arătură,
Cum se vaită Moldoveanu şi Neagoiu,-n defileu,
C-au uitat ce e Găina, ori, ce-i ăla... Penteleu,

Ajungând ca Piatra Arsă, făr-un şfanţ în Caraiman,
Cu Feleacu', ce e-n casă, ăl mai mare bolovan,
Şi-au strigat la Porţi de Fier, să-i audă vreun Ceahlău,
De Măcin, de trai mizer, şi cât o duc de Rarău,

Regretând că, la-nceput, nu i-au luat pe Făgăraş
Să-i arunce peste Prut, unde-au supt din carandaş,
Ori, să-i strângă de Gutâi, în vreo grotă La Zaplaz,
Şi să pună Cheia-n cui, printre alea din Bicaz,

De-au ajuns la Clăbucet, cu Parângu' ce se uscă,
Fi'n'că Bùcura, schelet, n-o scoţi din Poiana Ruscă,
Iară Ghiţu şi Ciomatu, pentru ultimul coltuc,
Lotru, doar s-audă satul, neavând nimic la Ciuc ;

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!