Umor despre călărie
13 citate amuzante/comice despre călărie.
Caii troieni se călăresc din interior.
aforism de Vitomir Teofilovic din Din aforistica Serbiei, traducere de Goran Mrakic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Pentru o călăreață de circ, premiată, care în cuvântul de mulțumire a declarat că "a fost profund atinsă"(!?!)
Stimată doamnă,
Și distinsă,
Când ați fost profund atinsă,
Erați călare sau întinsă?
epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Bobby
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apropo de un videoclip electoral folosind imaginea defunctului Amza Pellea
Amzo, dacă mai trăiai,
Președinte te-alegeai:
Defilând, la pas, călare
Te votau și mic și mare!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriștilor al Casei de Cultură Buzău (august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calul de dar
Dacă REGELE se-nmoaie,
Când REGINA e călare,
OFIȚERUL iute sare,
Căci e CALUL de bătaie!
epigramă de Valentin David (2020)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-i celui pe care-l vezi călare pe un măgar: O, domnule! Ce fericit trebuie să fie calul dumneavoastră!
proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Ei
Îmi place să te călăresc
Întruna, dulcea mea ispită,
Tu ești un dar dumnezeiesc
Și numai mie hărăzită.
Pe șaua-ți, când mă proțăpesc,
Te-aud cum sfârâi fericită,
Îmi place să te călăresc,
Întruna, dulcea mea ispită!
Și ție-ți place -e firesc-
Să fii de mine călărită;
Iar eu, la rându-mi, îți șoptesc:
Motocicletă multiubită,
Ce-mi place să te călăresc!
rondel de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mișu (speriat): Cine-i acolo?
Nina: Liniștește-te! Suntem numai noi doi...
Mișu (agitat): Nu! Flerul meu de gazetar îmi spune clar! (Tare.) Cineva, cu ochi indiscreți, ne privește!
Nina (privind spre fereastră, cu nemulțumire): Ai dreptate... A venit iar târfa aceea cu fustă roșie...
Mișu: Doamna Opinia?
Nina: O parașută...
Mișu: Scoate-o afară!
Nina: De ce tocmai eu?
Mișu: Pentru că ești deasupra. Ești parte activă! Ești călare pe situație!
Nina: Poftim?
Mișu (isteric): Nu mă pot concentra în prezența ei! E vorba de un act intim...
Nina: Și eu ce să fac?
Mișu (aspru): Închide-i gura cu niște ziare...
replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zmeul Zmeilor: Proștilor! Eu și ea am fost atunci cei mai fericiți îndrăgostiți din Univers. O iubeam ca pe ochii din cap, și ea mă iubea. Până într-o zi, când eu am plecat la o vânătoare de iepuri. Atunci ai venit tu, ca un laș, călare pe mârțoaga ta înaripată. Ai bătut în poartă cu buzduganul. Fata, încrezătoare, ți-a deschis. Ai urcat-o în șa și ai fugit, ca un ticălos. Ai dus-o înapoi la curtea lui Smântână Împărat. Și ce-ai făcut din ea? Astăzi e șefă la un laborator de patiserie...
replică din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Odată intrat în muzeu, Giuleașcă ajunge în dreptul portretului lui Bălcescu, convins că se află în fața unui mare domnitor. Mintea lui încearcă febril să-și amintească cu cine o fi luptat Bălcescu: cu romanii sau cu turcii? Mut de admirație, cu pălăria în mână, privește tabloul și îl închipuie pe Bălcescu călare pe un roib, cu o sabie în mână și îndemnându-și oastea: "Pe ei, ma!" "Da, da... își confirmă Giuleasca sieși, mare domnitor". Are însă o tresărire. Și-a adus aminte de altceva. Din buzunarul interior al hainei scoase o bancnotă pe care o purta cu el mereu. Este de pe vremea când era ginerică și a primit-o de la nașul lui, astăzi un prosper om de afaceri, proprietarul a cinci carmangerii. Este o bancnotă de 100 de lei vechi. Iar pe ea, efigia lui Bălcescu! Giuleașcă e din ce în ce mai încurcat. Privește chipul revoluționarului imprimat pe bancnotă. Ridurile de pe fața sa devin din nou adânci. Se scarpină în creștetul capului. Apoi, după urechea stângă. Fluieră scurt, semn că are o revelație: "Da, zise el într-un târziu. A fost ministru de finanțe!"
Corneliu Sofronie în revista "Urzica" (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voinicul și prințesa
Dinspre miazăzi apare
Un voinic grăbit, călare,
La castelul din pădure
A lui prințesă s-o fure.
Un castel mare, păzit
De dragonul cel mâhnit...
Stă voinicul, se gândește
Cum dragonul păcălește.
Dragonu' avea pumnal de foc
Și vreo șapte alte arme,
Dar cu puțin de noroc
Atunci când acesta doarme,
Voinicul viteaz din fire
Le va lua într-o clipire.
- Și atunci dragonul mare
Va rămâne mic sub soare!
Armele, ca prin magie,
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (19 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Umor despre călărie, adresa este: